România se află în fața unei posibile finale prezidențiale ce reflectă din plin polarizarea politică a ultimilor ani. Marcel Ciolacu (PSD), cu 25% din preferințele electoratului, și Diana Șoșoacă (SOS), cu 15%, sunt favoriții unui sondaj recent comandat de cinci multinaționale active în România. Acest sondaj vine într-un context în care marile companii încearcă să-și calibreze politicile în funcție de cine va prelua conducerea țării, iar datele obținute ridică semne de întrebare cu privire la direcția politică în care ne îndreptăm.
Marcel Ciolacu – favoritul clasamentului cu 25%. Cu un sfert din intențiile de vot, Marcel Ciolacu, liderul Partidului Social Democrat (PSD), pare să fie principalul favorit al acestei curse prezidențiale. PSD își consolidează astfel statutul de partid dominant pe scena politică, beneficiind de un electorat fidel și de o mobilizare eficientă a structurilor sale. Totuși, Ciolacu se află într-o situație delicată, deoarece finala, în cazul confirmării acestor procente, îl va pune față în față cu un adversar care reprezintă o mișcare antisistem, Diana Șoșoacă.
Diana Șoșoacă – 15%, simbolul valului antisistem, lidera partidului SOS, surprinde prin ascensiunea sa fulgerătoare pe scena politică. Retorica, vehement antisistem, a găsit un ecou puternic în rândul unui segment al electoratului care se simte abandonat de clasa politică tradițională. Șoșoacă reprezintă o provocare majoră pentru Ciolacu și pentru establishment-ul politic, fiind susținută de un electorat deziluzionat, care vede în ea un simbol al rezistenței împotriva „sistemului”. Faptul că a reușit să devanseze candidați cu o experiență politică mult mai vastă spune multe despre starea de spirit a unei părți a electoratului român.
Mircea Geoană – 14%, între trecut și viitor, acum independent, a reușit să obțină 14% din preferințele electoratului. Cu toate că are o carieră politică remarcabilă și o prezență constantă în politica internațională, Geoană pare să fie prins între trecutul său politic și dificultatea de a se repoziționa pe scena națională. Deși nu intră în finală, voturile sale ar putea fi decisive în al doilea tur, mai ales că ar putea atrage electoratul de centru-stânga.
George Simion – 12%, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), demonstrează că mișcarea naționalistă și conservatoare pe care o conduce are un bazin electoral solid. Totuși, în această cursă, Simion este depășit de Diana Șoșoacă, care a reușit să mobilizeze mai bine electoratul antisistem, poate chiar și pe o parte din susținătorii săi. Această competiție internă pentru voturile naționaliste va influența cum se vor redistribui voturile în turul doi.
Elena Lasconi – 11%, o voce nouă, dar insuficientă, susținută de Uniunea Salvați România (USR), a obținut 11% în sondaj. Primarul din Câmpulung Muscel, o figură nouă în politica națională, nu reușește însă să depășească blocajele electorale cu care se confruntă USR în ultimii ani. Deși reprezintă o opțiune pentru electoratul progresist și urban, acest scor arată că USR are încă dificultăți în a-și extinde baza electorală.
Nicolae Ciucă – 10%, semnalul declinului pentru PNL. Cu doar 10%, Nicolae Ciucă, candidatul Partidului Național Liberal (PNL), este semnul unei căderi puternice pentru un partid de guvernare. Fostul premier pare să nu fi reușit să capitalizeze pe baza succeselor guvernamentale sau pe popularitatea personală. Este clar că PNL trece printr-o criză de încredere în rândul electoratului, iar Ciucă nu a fost candidatul care să reînvie speranțele partidului.
Cristian Diaconescu – 4%, independent în declin, își continuă cariera politică sub statutul de independent, însă fără succesul necesar pentru a accede în rândul candidaților de top. Scorul său modest reflectă dificultatea candidaților independenți de a se impune într-un peisaj politic dominat de partide mari.
Restul candidaților – simboluri ale diversității politice. La coada clasamentului îi găsim pe Cristian Terheș (PNCR) și Kelemen Hunor (UDMR) cu 3% fiecare, amândoi capturând segmente limitate de electorat – Terheș prin discursuri conservatoare și religioase, iar Hunor prin bazinul electoral tradițional al UDMR. Ana Birchall, fost ministru, și Aurelian Pavelescu (PNTCD) înregistrează 1% fiecare, simbolizând dificultățile candidaților fără o susținere largă în a-și face un loc în această cursă strânsă. Există, de asemenea, un 1% alocat altor candidați, sugerând un mic procent de alegători care își doresc alte opțiuni.
Finala prezidențială prefigurată, între Marcel Ciolacu și Diana Șoșoacă, reflectă în mare parte falia tot mai adâncă din societatea românească. Ciolacu este simbolul unei stângi moderate și stabile, în timp ce Șoșoacă reprezintă o mișcare antisistem, care contestă vehement ordinea politică actuală.
Rămâne de văzut cum vor fi redistribuite voturile celorlalți candidați și cum vor reuși Ciolacu și Șoșoacă să atragă electoratul nehotărât sau dezamăgit. România se află, din nou, în fața unei alegeri definitorii, una care ar putea să modeleze peisajul politic pentru anii care urmează.
