În ultimele decenii, statul român și autoritățile publice au privatizat o serie de companii, afirmând că statul nu este un bun administrator. Un exemplu elocvent în această privință este Apa Nova din București, care a fost preluată de compania franceză Veolia. Pe de altă parte, RAJA Constanța, o companie publică regională, a demonstrat că statul poate fi un administrator eficient.
În acest articol, vom examina diferențele dintre cele două companii și modul în care managementul poate influența performanța acestora.
Apa Nova din București a fost preluată de Veolia în cadrul unei privatizări controversate, iar mulți au criticat această decizie. Resursa apei este de interes strategic național, iar controlul său ar trebui să rămână în mâinile statului pentru a asigura o gestionare corectă și echitabilă. De-a lungul timpului, s-au înregistrat probleme cu serviciile furnizate de Apa Nova, iar mulți bucureșteni se plâng de tarifele ridicate și de calitatea slabă a serviciilor. Aceste neajunsuri au adus în discuție competența companiei private în administrarea unui bun public vital.
În contrast, RAJA Constanța a devenit un model de succes în ceea ce privește administrarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare. Meritul acestei transformări îi aparține lui Felix Stroe, un manager cu viziune și experiență în domeniu. Sub conducerea sa, RAJA Constanța a reușit să devină cel mai mare operator public regional din România în domeniul alimentării populației cu apă potabilă și al epurării apelor uzate. Compania deservește peste trei milioane de beneficiari din mai multe județe și este recunoscută pentru profesionalismul și calitatea serviciilor sale.
Un alt aspect deosebit al RAJA Constanța este reprezentat de faptul că 93% din apa furnizată beneficiarilor este extrasă din subteran. Aceasta implică costuri semnificative generate de consumul de energie electrică, dar, totodată, demonstrează abilitatea companiei de a gestiona resursele într-un mod responsabil și sustenabil.
Compania a investit în modernizarea infrastructurii și a dezvoltat 17 stații de epurare a apelor uzate menajere, asigurând astfel protecția mediului și contribuind la creșterea calității vieții în regiune.
Deși multe privatizări au fost criticate pentru modul în care au fost gestionate și pentru faptul că au dus la pierderea controlului asupra unor resurse strategice, exemplul RAJA Constanța ne arată că statul poate fi un administrator de succes. Când sunt promovați manageri competenți și dedicați, companiile publice pot atinge performanțe remarcabile.
În final, este important ca societatea să evalueze cu atenție modelele de administrare a resurselor vitale și să identifice exemplele de succes precum RAJA Constanța, pentru a înțelege că gestionarea eficientă a resurselor publice nu este incompatibilă cu statutul de companie deținută de stat. Dacă sunt implicați manageri cu viziune, experiență și dedicare, companiile publice pot deveni exemple de excelență și pot servi cu adevărat interesele comunității.
